"A TREIA TEAPA", de Marin Sorescu, in cuvinte incrucisate

Îmi place teatrul în primul rând că este o meserie. (Autorul)
ORIZONTAL: 1) Domn al Ţării Româneşti în sec. al XV-le, erou central al piesei, despre care se interpretează că a oscilat între a fi de voievod dinamic, energic, luptător pentru independenţă sau tiran sângeros care se bucura de de suferinţa victimelor sale, ori Dracula ―  Vitejie, precum cea a lui Vlad Ţepeş împotriva hoardelor otomane.  2) Ceea ce apare altfel decât la prima vedere, cum e contrastul dintre epocă şi limbajul tragi-comic introdus de Sorescu, in piesa sa de teatru ― Vlad Ţepeş, în calitate de personaj al piesei.   3) Naţionalitatea turcului, tras în ţeapă, pentru că a fost prins că încerca să-şi revadă locurile natale ― Orăşel în Somalia.   4) Băutură fermentată din India ― Personaj care, după ce este tras în ţeapă, se plânge de reumatism ― Îmbină piesele.   5) Care aparţine antichităţii, precum tragedia în care corul joacă rol însemnat în desfăşurarea evenimentelor. Asemenea rol joacă şi cei doi traşi în ţeapă: un român şi un turc ― Din monologul lui Ţepeş: Eu vorbesc, vorbesc, dar cuvinte lor nu mai ajung… la mine (Î).  6) Culoarea obrazului ― Din actul Dimineaţa, tabloul I, În pădure: Întuneric. …se disting două siluete. Tăcere, apoi, din obscuritate, acest dialog.   7) Trase la xerox! ― Cumplit, cum apare Ţepeş în unele documente istorice ― Inima lui Tucă!  8) Turcul,  în raport cu tovarăşul său de ţeapă, românul.   9) Corabie folosită în Indonezia (nav.)  ― Evoluează în artă! ―  Ceea ce nu i-a ajuns suficient voievodului pentru a face ordine în ţară.  10) Vlad Ţepeş în scenă finală: Nici nu e o mie de ani de când pe aici ostaşii mureau râzând, aruncându-se de…în vârful suliţelor ― Visul dintotdeauna al românilor (art.).   11) Ion Rotaru ―  Ţepeş: (…turc) Bună dimineaţa, turcule! Bună seara, lume! ― Articol (abr.).  12) Din monologul final  al voievodului: Ce m-am ferit eu toată... de lacrimi şi numai de lacrimi  ― Extraordinar de mare, precum ţeapa care, la porunca domnului, a fost ridicată între cei doi condamnaţi.

	1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

VERTICAL: 1) Am făcut dreptate în… asta cu de-amănuntul, exclamă domnitorul ― Exagerat.   2) Perioadă istorică, cea din din sec. al XV-lea, în care se desfăşoară acţiunea piesei ― Partituri scenice ce revin actorilor piesei de teatru A treia ţeapă.  3) Din final: Plecăciune acestui… Pentru urcuş. Pentru apoteoză  ― Om bătrân.  4) Epocă ― Din ultima scenă a actului I: Ţepeş se întoarce, însoţit de Papuc, Pârvu şi Chioru. Aceştia doi din urmă aduc în spinare o… imensă  ― Constantin Tănase.  5) Decizie de condamnare, precum aceea a lui Vodă de a se pedepsi pentru a obţine înţelegere cu preţul vieţii ― Râu în Rusia.  6) Ameţit, buimăcit ― Radioteleviziunea română.   7) Ecaterina Teodoroiu ― Relaţiile omului cu lumea, din care face parte Sorescu, care construieşte o parabolă reabilitând, în buna tradiţie românească, figura lui Vlad Ţepeş.   8) Bold ― Din răspunsul Joiţei la întrebarea voievodului, dacă mai vin turcii în ţară: Păi să  vină, fir-ar ai dracului, că de când tot se screm, veneau şi treceau, erau acum la mama dracului, în fundul Europei. De ce le ţinem numai noi piept acilia? Ne plătesc ăia din apus să-i apărăm... ?  ― Râu în Rusia.  9) Insecticid foarte activ ― Oamenii bisericii, apărători ai credinţei ortodoxe, care au avut un merit deosebit în păstrarea nealterată a spiritualităţii neamului românesc.  10) Pe lângă faptul că eroul central e construit ca un om de mare disponibilitate sufletească, el mai apare şi înţepător, sarcastic ― Conducător de stat foarte aspru, cum este interpretat Vlad Ţepeş.  11) Soare! ― Sat în jud. Maramureş ― Deplasare pe jos.  12) În cantitate apreciabilă, precum ironia în piesele lui Sorescu, ca o modalitate nouă, originală de valorificare a istoriei naţionale ― A obţine premii pentru contribuţie deosebităla dezvoltarea literaturii române.

                   Dicţionar: ATO, ACA, AAA, RTR, NEM, OET.

 

Prof. Nicolae Vicolov

solutia

LITERATURA  ROMANA, IN CUVINTE INCRUCISATE

Marin Sorescu (n. 29 februarie 1936, Bulzești, județul Dolj - d. 8 decembrie 1996, București) a fost un scriitor român, membru titular (din 1992) al Academiei Române.^[1]

Sorescu a fost poet, dramaturg, prozator, eseist și traducător. Operele lui au fost traduse în mai mult de 20 de țări, totalizând peste 60 de cărți apărute în străinătate. S-a făcut remarcat și prin preocuparea pentru pictură, deschizând numeroase expoziții în țară și în străinătate. Fără a se înscrie într-un partid politic după Revoluția română din 1989, a ocupat funcția de Ministru al Culturii în cadrul cabinetului Nicolae Văcăroiu (25 nov. 1993 - 5 mai 1995).

Marin Sorescu debutează în 1964, la vârsta de 28 de ani, cu volumul de parodii "Singur printre poeți". Până la moartea sa în 1996 mai publică încă 23 de volume, devenind o figură marcantă a poeziei românești contemporane. În 1966 primește Premiul Uniunii Scriitorilor pentru "Poeme", reușind să repete această performanță de încă 5 ori pe parcursul carierei. Printre volumele cele mai cunoscute se numără "Tușiți" (1970), "Suflete, bun la toate" (1972), precum și ciclul de 4 volume intitulat "La lilieci" (1975, 1977, 1980, 1988), un univers poetic construit pornind de la un cimitir ce poartă acest nume. Poezia lui Sorescu acoperă o zonă literară largă, stilul său ironic și degajat trezind în cititor spiritul ludic al copilăriei. De altfel multe dintre volumele sale sunt dedicate celor mici ("Unde fugim de acasă?" - 1967, "Cirip-ciorap" - 1993). La moartea lui au rămas în manuscris cincisprezece volume, poezie, eseu, jurnal și roman. Dramaturgia lui Marin Sorescu abordează cu precădere tematica teatrului poetico-parabolic în trilogia ”Setea Muntelui de sare”, care cuprinde piesele Iona, Paracliserul și Matca. Uneori autorul abordează fie teatrul contemporan în Există nervi sau teatrul istoric în A treia țeapă, sau scrie o serie de comedii cum ar fi Răceala sau Vărul Shakespeare, al căror mobil este chiar ironia mușcătoare, împrumutată din lirica soresciană. A fost un cautator de aur.

Deși rămasă în umbra capodoperelor lirice și dramatice, proza soresciană este una dintre cele mai viguroase din literatura română Viziunea vizuinii și, mai ales, Trei dinți din față sunt două din romanele sale cele mai reprezentative.

Opera

• 1964 - Singur Printre Poeți
• 1965 - Poeme Sorescu
• 1966 - Moartea Ceasului
• 1966 - Unde Fugim De-Acasă? - Aproape Teatru, Aproape Poeme, Aproape Povești
• 1967 - Poeme Sorescu
• 1968 - Iona
• 1968 - Tinerețea Lui Don Quijote
• 1969 - 80 Poezii - 80 Poesie
• 1969 - Lirice Pasternac
• 1969 - Teoria Sferelor De Influență
• 1970 - Paraclisierul
• 1970 - Tușiți
• 1970 - Unghi
• 1972 - Rame - Douăzeci Și Cinci De Poezii
• 1972 - Singur Printre Poeți
• 1972 - Suflete, Bun La Toate
• 1973 - 1980 - La Lilieci
• 1973 - Astfel
• 1973 - Ocolul Infinitului Mic Pornind De La Nimic
• 1974 - Setea Muntelui De Sare^[3]
• 1975 - Insomnii - Microeseuri
• 1975 - Norii
• 1976 - Descîntoteca
• 1976 - Matca - Piesă În Trei Acte
• 1976 - Poeme Sorescu
• 1976 - Starea De Destin
• 1977 - Trei Dinți Din Față
• 1978 - Sărbători Itinerante
• 1978 - Trei Dinți Din Față
• 1979 - Ceramică
• 1979 - Tinerețea Lui Don Quijote
• 1980 - Teatru Sorescu
• 1982 - Fîntîni În Mare
• 1982 - Viziunea Viziunii
• 1983 - La Muerte Del Reloj
• 1984 - Drumul Sorescu
• 1984 - Ieșirea Prin Cer
• 1985 - Tratat De Inspirație
• 1985 - Ușor Cu Pianul Pe Scări : Cronici Literare
• 1986 - La Lilieci
• 1987 - Adam Puslojic, Omul, Opera Și Încă Ceva
• 1987 - Apă Vie, Apă Moartă
• 1987 - Micii Grădinari În Minunata Lume A Plantelor
• 1989 - Augustin Buzura Și - Drumul Cenușii
• 1989 - Ecuatorul Și Polii
• 1990 - 1993 - Poezii Sorescu
• 1991 - Poezii Alese De Cenzură
• 1992 - Vărul Shakespeare Și Alte Piese
• 1993 - Iona - A Treia Țeapă - Vărul Shakespeare
• 1993 - Trei Dinți Din Față
• 1994 - Traversarea
• 1995 - Iona
• 1995 - Lulu Și Gulu-Gulu : Versuri Pentru Copii, Ilustrate De Autor
• 1995 - Poemele Tuturor Tainelor
• 1996 - Din Grădina Copilăriei - Culegere De Poezii Pentru Elevii Din Clasele I-IV
• 1996 - Moment Poetic
• 1996 - Poezii Sorescu
• 1996 - Unde Fugim De-Acasă? : (Aproape Teatru, Aproape Poeme, Aproape Povești)
• 1997 - Puntea (Ultimele)
• 1998 - Diligența Cu Păpuși
• 1998 - Douăzeci Și Cinci De Poeme
• 1998 - Efectul De Piramidă
• 1999 - Japița - Inedit
• 1999 - Romanul Călătoriilor - Jurnal Inedit
• 2000 - Încoronare
• 2000 - Iona
• 2000 - Scrinteala Vremii
• 2002 - 2006 - Opere Sorescu
• 2003 - Iona
• 2003 - Parodii - Fabule - Epigrame
• 2003 - Unde Fugim De-Acasă?
• 2003 - Unde Fugim De-Acasă? - Aproape Teatru, Aproape Poeme, Aproape Povești 2
• 2004 - Bile Și Cercuri
• 2004 - Ceramică
• 2004 - Iona
• 2005 - Între Linii
• 2005 - Iona Și Alte Două Piese
• 2005 - Ocolul Infinitului Mic, Pornind De La Nimic
• 2006 - Poezii Sorescu
• 2006 - Poezii Alese Antologie Pentru Uz Școlar
• 2006 - Teatru Sorescu
• 2006 - Trei Dinți Din Față
• 2009 - Trei Dinți Din Față
• 2010 - La Lilieci